Continuare XII

.Meşteşugurile poate reprezinta aproape 20 de procente din profilul tuturor firmelor nou îmfiinţate.
Înteprinderile mici şi mijlocii din zona comunei Niţchidorf sunt în proporţie de 50 de procente, din domeniile comerţ şi gastronomie.Iar ceea de obicei era gospodărit, mai mult prost decât bine, de către stat şi economia planificată, este astăzi mai eficient gospodărit de către particulari. Ei se pot ocupa de videoteci, restaurante şi firme de transport de toate felurile, pot înfiinţa grădini de zarzavaturi şi grajduri de vaci sau stâne de oi, se ocupă cu creşterea peştilor sau cu computere, lucrează ca peisagişti independenţi, întreţin birouri de consultanţă, inginerie şi de arhitectură.
Antrenarea şi consultarea Fundaţiei pentru Meşteşuguri, ca organizaţie neguvernamentală cu scop de promovare a micilor înteprinderi meşteşugăreşti româneşti atât în ţară cât şi în străinătate, în vederea sprijinirii dezvoltării economiei meşteşugăreşti, în zona comunei Niţchidorf.
…Sunt necesare –magazine, birou notarial, cabinet avocat, CEC,Bancă privată sau CAR_Cop-tip BEGACOOP !!!
-modernizarea străzilor, a trotuarelor, şanţuri de scurgere, zone verzi, acostamente stradale, scuaruri şi părculeţe de destindere …
-îmbunătăţirea iluminatului stradal
-propuneri de investiţii…private -firmă de sticlărie !
-fabrică de bere
-firmă de panificaţie, patiserie
-servicii auto
-construcţii, materiale de construcţii
-moară şi silozuri cereale
-prestări servicii tâmplărie, confecţii metalice, lăcătuşărie
-depozite en gros…
Cel mai important aspect constă, în faptul existenţei în zonă a unor obiective a industriei uşoare, destul de dezvoltate, prin fabricile textile înfiinţate înainte de1989, având forţa de muncă disponibilă şi calificată, cu o medie de vârstă corespunzătoare şi obişnuită cu munca în schimburi.
Un alt aspect, este apropierea relativă de frontieră, cât şi multiculturalitatea din regiune, facilitează comunicarea dintre investitorii străini şi comunitatea locală.
….companiile şi organizaţiile neguvernamentale străine, pot venii în sprijinul instituţiilor şcolare ori de câte ori este nevoie, derulând şi proiecte de susţinere materială a grădiniţelor, venind totodată în ajutorarea familiilor nevoiaşe prin diverse donaţii.
Indirect, companiile investitoare contribuie la menţinerea unui nivel de trai ridicat în zonă, oferind, de asemenea, un mediu de lucru curat, sigur şi eficient şi oferind posibilităţi de promovare la toate nivelurile.
…..Firma grădinăriei şi serele de flori- de -aprox. 17sere mari ocupând o suprafaţă totală de 8200 metri pătraţi.
Se cultivă –toate soiurile de trandafiri începând cu rasa nobilă şi până la cel sălbatic, flori tropicale, plante exotice, grupuri de palmieri.
-fabrică de pălării
-ateliere de vopsitorie
-presă de ulei
-farmacie umană
-farmacie veterinară
-amenajări hidro-ameliorative
-alimentare cu apă şi canalizări-
-abatorul comunal
-fabrica de spirt
-fabrica de cărămidă
-fabrică de ţigle presate
-ateliere de construcţii şi reparaţii, cu specific de- tâmplărie, lăcătuşărie, mecanică.
-groapă de gunoi, a cărui cost ar urma să fie suportate de investitorii în domeniu, aceştia urmând a-şi recupera investiţiile din taxele de salubrizare, de colectare şi de depozitare a deşeurilor, pe care le vor percepe ulteriorsau posibilitatea parteneriatelor public-privat.

20.11.2008 Condeescu Mihai

Continuare XI

Dezvoltarea economică a comunei poate fi orientată spre :
-producţia de textile şi postav
-fabrică de piele
-fabrică de ciorapi
-fabrică de mătase
-fabrica de cuie
-fabrică de săpun şi detergenţi
fabrică de - hârtie
Pentru investitori, decizia să investească în Niţchidorf, se bazează pe motivul- puternicul potenţial de dezvoltare al judeţului Timiş în context regional, respectiv în contextul euroregiunii din care face parte.
…investiţia,va fi amplasată pe un teren, situat la intravilanul şi respectiv parţial extravilanul construibil a comunei, va cuprinde spaţii de depozitare, spaţii comerciale şi de servicii. …
…Orice investiţie majoră realizată pe axa Timişoara- Buziaş- Gătaia- Reşiţa,este un pas în dezvoltarea zonei, şi implicit, în procesul creării unui pol economic .
…În circa 10 ani, investiţia va fi amortizată din veniturile realizate din exploatare şi eventual, din vânzarea unor părţi.
…Odată cu dezvoltarea din punct de vedere economic, social şi nu în ultimul rând, cultural a zonei, în mod precis, se va opri migrarea forţei de muncă spre ţările dezvoltate( şi a navetei în municipiul Timişoara ), zona polului economic Timişoara- Buziaş- Reşiţa, în vecinătatea comunei Niţchidorf, oferind condiţii mult mai bune de muncă şi viaţă,şi va determina revenirea majotităţii celor care au plecat în străinătate sau alte localităţi, precum şi atragerea forţei de muncă din alte localităţi sau alte state.
Revine în sarcina administraţiilor locale să rezolve problemele din sistemul e învăţămînt, de sănătate şi de asistenţă socială, pentru ca astfel să imbunătăţească condiţiile de viaţă. În sarcina agenţilor economci şi a investitorilor privaţi, intră crearea unor condiţii de muncă atractive şi stimulative.

Continuare VII

A fost înfiinţată de mai mulţi ani, împreună cu reprezentanţi ai
bisericilor şi membri ai Forumului Democratic al Germanilor, o fundaţie de
folos obştesc menită să asigure cultivarea şi prezervarea bunurilor
culturale transilvano-săseşti şi şvabe. Fundaţia cu sediul la Stuttgart
(Baden-Wurttemberg ) şi organizaţia(asociaţia ) afiliată din Bucureşti,
organizează colecte pentru întreţinerea şi renovarea unor edificii
deosebit de periclitate.Se prevede organizarea de expoziţii şi congrese,
documentarea arhivelor istorice şi protejarea lor faţă de pierderi precum
şi promovarea schimburilor de experienţă între muzeologi români şi
germani. Fundaţia iniţiază expoziţii de fotografii, în Germania, la
Bonn, pentru a prezenta celor interesaţi şi persoanelor care sprijină
strădaniile ei, roadele activităţii desfăşurate până acum.Panouri cu
fotografii ilustrează obiectivele, până-n prezent finanţate cât şi
cele ce urmează a fi înteprinse.
Grupul de iniţiatori a efectuat, printre altele-
-reparaţii la acoperişul bisericii-cetate din Visevii,
-reconstruirea uneia din cele mai vechi case Ţărăneşti din
Transilvania.
-reconstrucţia „ Casei Schuller “ din Mediaş
-un palat în stil renascentist
-renovarea bisericii-cetate din Hosman
-restaurarea Troiţei din Piaţa Unirii- a Domului romano-catolic, din
Timişoara (Coloana Sfintei Treimi).
…forumul “ Marburger Literaturforum “…sesiunea din
anul…1989..!!!, închinată (culturii) şi literaturii germane
(şvăbeşti ), din România….i s-a dedicat un fel de “necrolog “,
fiind diagnosticată drept “decedată “, pornind de la faptul că -nu
numai literatura, ci întregul complex al tradiţiei cultural a germanilor
din România, tradiţie veche de 800 de ani, în Transilvania, este
ameninţată cu dispariţia, scriitorilor Germani din România- nesimţind
necesitatea existenţei lor.
În acest sens, modul în care se desfăşoară lucrurile nu este lipsit de
un anumit paradox sau chiar tragism: după ce minoritatea germană din
România a obţinut în sfârşit în anul 1990, după 40 de ani de
cenzură, dreptul de a se dezvolta în mod liber, deschiderea concomitentă
a graniţelor, care împiedicaseră timp de patruzeci de ani fuga de
cenzură, a determinat mii de germane din România să-şi părăsească
ţara şi să lase în urmă, nefolosite, noile libertăţi. În acest exod
nu au pornit însă doar artiştii şi literaţii, ci şi partea
covârşitoare a publicului lor a părăsit de asemenea ţara care fusese
gazdă bună strămoşilor lorşi care de generaţii întregi le devenise
patrie. Începând din 1990, posibilitatea unui nou start în construcţia
culturii germane din România se vede confruntată cu o agonie dramatic, iar
optimismul faţă de avântul iniţial se află faţă-n faţă cu
resemnarea renunţării.

Continuare VI

…..În Niţchidorf s-au construit treptat- case de locuit, scoală,
…spital…,palat-conac oficial – al baronului Niţchi-…în satul
Duboz, biserică romano-catolică şi monumente, ateliere…
…Până la venirea coloniştilor germani,locul unde se află astăzi
Niţchidorful era pustiu. După cel de-al doilea val de colonizare, din
timpul domniei împărătesei Maria Tereza, aici s-au aşezat şvabii, care
s-a dezvoltat, ajungând la o populaţie exclusiv şvăbească de aprox.
2000 de locuitori, foarte prosper, cu locuitori gospodari. Numărul acestora
a început să scadă simţitor prin anii 1970, când mulţi dintre ei s-au
hotărât să emigreze în Germania. Fenomenul s-a intensificat în anii
care au precedat revoluţia şi în cei imediat următori, astfel încât
astăzi au mai rămas ceva mai mulţi de 1000 de locuitori. Dintre urmaşii
foştilor colonişti, doar doi nu s-au putut desprinde de locul în care
s-au născut, pentru a-şi urma familia în Germania.
Este necesar ca- -în fiecare zi, la ora 12,00, o persoană
responsabilă, să tragă clopotele bisericii catolice, care a este necesar
să devină un aşezământ bisericesc şi muzeal, al tuturor locuitorilor
comunei.
Construită la începutul sec. al XIX-lea, biserica catolică a început să se
părăginească după plecarea enoriaşilor iar sătenii rămaşi nu aveau
banii necesari pentru a o repara.
……Cei plecaţi nu şi-au uitat însă biserica de acasă, tot ei fiind
şi cei care au adunat bani pentru repararea şcolii, chiar dacă aici nu
mai învaţă copii nemţi.
….mai multe familii au făcut o colectă şi au adunat mii de euro
pentru renovarea bisericii
…la sfinţirea acesteia, au revenit acasă vreo 30 de nemţi, deşi nu
mai aveau pe nimeni aici.
…ei au reparat-o cu condiţia ca biserica să nu fie înstrăinată
atâta vreme cât mai trăieşte un catolic în comună.
-un preot catolic, însoţit de un organist,poate venii o dată pe
lună şi ţine slujbe la Niţchidorf, în limba germană, maghiară şi în
limba română, pentru că la ele participă majoritatea localnicilor,
chiar dacă cei mai mulţi dintre aceştia, sunt ortodocşi. În fiecare zi
însă, puţin înainte de ora 12,00, biserica este vizitată de persoana
desemnată să bată clopotele acestei biserici.

Continuare V

Cu participarea reprezentanţilor partidelor politice şi ai administraţiei
locale este necesară redactarea unui proiect într-un cadru instituţional
adecvat şi prin contribuţia unei echipe de specialişti în domenii pentru
management, istorie, geografie, literatură, multiconfesionalism,
antropologie. Acest proiect este necesar să fie prezentat Consiliului
Judeţean Timiş şi Consiliului Local Timişoara unde să fie adoptate
anumite puncte din el şi mai apoi prezentarea de către parlamentarii de
Timiş, în Parlamentul României.Pentru implementarea acestui proiect, este
necesar, ca administraţia locală, politica, viaţa
intelectual-universitară şi mass-media, să colaboreze eficient, pentru ca
un asemenea proiect să fie o reuşită.
Scindarea comunităţilor şvăbeşti din Banat şi separarea acestora
într-o minoritate rămasă în Banat şi o majoritate revenită în ţara
de origine, respectiv Germania, duce la izolarea şi închiderea acestei
etnii, între diferitele comunităţi existente în Banatul românesc sau
landul german respectiv. Acest separatism este păgubos la un moment dat,
dacă nu e dublat multiculturalismul, şi genul acesta de recunoaştere a
diversităţii comunitare, de o cunoaştere reciprocă, de o transmisie
reciprocă de valori. Este vorba,acolo, unde trăiesc două sau mai multe
grupuri cultural-lingvistice, de o comunicare bilingvă sau trilingvă, de
schimburi de valori, de transculturalitate. Aportul adus atât României
cât şi Germaniei la cultura naţională-Kultur Nation, se bazează pe
asocierea culturală,lingvistică şi economică a acestor etnii.
După aşezarea şvabilor pe vatra aşezării Niţchidorf, încă din
timpul iernii aceştia au început să aducă din păduri lemnăria
necesară pentru noile construcţii ce vor fi ridicate în
localitate.Totodată au început şi mulţi cărămidari să lucreze şi au
fost aduşi alţi meseriaşi: zidari, dulgheri, fierari, tâmplari în
special din judeţele austriece. Organizarea oraşelor, satelor şi
comunelor s-au realizat, prin colonizarea majorităţii oraşelor şi
satelor din Banat cu colonişti şvabi, slovaci, italieni, cehi, spanioli
şi alţii în număr substanţial faţă de locuitorii existenţi în acele
timpuri ( sârbi, români, sloveni, unguri, greci şi evrei ).Din
combinaţia naţionalităţilor făcută de Guvernatorul Mercy, nimeni nu a
bănuit, că în tot Banatul se vor produce două fenomene probabil unice
în lume:
-1. Primul fenomen a fost că toată populaţia din oraşele şi satele
bănăţene, oameni simpli doar cu şcoala primară, muncitori, ţărani şi
copiii, vorbeau două, trei, patru, şi chiar cinci limbi, depindea din
câte naţionalităţi era formată localitatea respectivă.
-2. Al doilea fenomen este faptul că pe aceste meleaguri ale Banatului
deşi trăiesc un număr mare de naţionalităţi, înţelegerea,
toleranţa, respectul reciproc, întrajutorarea, colaborarea fără
discriminare se transmite din generaţii în generaţii.Prin urmare de sute
de ani, de la primele colonizări în zona Banatului nu au avut loc
conflicte etnice de nici un fel, înţelegerea şi armonia au dus de multe
ori la încheierea de familii mixte care au trăit fericite.
Aceste două fenomene s-au influenţat reciproc şi au contribuit la
naşterea lor, acestea necesitând studii de psiho-sociologice de
specialitate, privind explicaţia convieţuirii înfrăţite a mai multor
naţionalităţi pe meleagurile bănăţene.

Continuare V

În plan economic-
-11.1. Încurajarea firmelor cu profil economic ( comerţ, investiţii, etc
) din ţară, spre a colabora cu comunităţile şi grupurile de şvabi-
bănăţeni, reveniţi din Banat în Germania.
-11.2. Încurajarea firmelor cu profil economic ( comerţ, investiţii, etc
) din ţară, spre a colabora cu comunităţile şvăbeşti din Germania.
-12.1. Stimularea oamenilor de afaceri ai acestor comunităţi şi grupuri
de şvabi- bănăţeni, reveniţi din Banat în Germania, să folosească
ofertele din ţară( în particular, din comuna Niţchidorf şi din
comunităţile judeţului Timiş ).
-12.2. Stimularea oamenilor de afaceri ai comunităţilor şvăbeşti din
Germania, să folosească ofertele din ţară( în particular, din comuna
Niţchidorf şi din comunităţile judeţului Timiş ).

-În plan politic-
-13.1. Încurajarea acestor comunităţi şi grupuri de şvabi- bănăţeni,
reveniţi din Banat în Germania, de a-şi crea structuri proprii de
reprezentare.
-14.1. Sprijinirea acestor comunităţi de a-şi desemna reprezentanţii în
structurile administrative, parlamentare şi statale din Germania.
-15.1. Recunoaşterea statutului etnolingvistic şvabo-bănăţean, ale
acestor comunităţi şi grupuri de şvabi- bănăţeni, reveniţi din Banat
în Germania, de către statul german.
-16.1. Cercetarea cu efecte practice a potenţialului etnogen şi a celui
glotogen al acestor comunităţi şi grupuri de şvabi- bănăţeni,
reveniţi din Banat în Germania.

Fundaţia autohtonă, în colaborare cu Fundaţia şvabilor din Germania, cu ocazia organizării conferinţei naţionale cu participare internaţională
„Şvabii-bănăţeni din afara şi interiorul României „ , care se va
desfăşura anual, în comuna Niţchidorf, judeţul Timiş, va
fi organizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul
PHARE 2008. Tema conferinţei este viaţa în comunitate
Capitalul social ca resursă esenţială a dezvoltării regionale are o
dimensiune istorică bine definită în România. Astfel, din punct de
vedere istoric, există în ţara noastră, omoştenire centralistă de tip
ierarhic, aristocratic şi clientelar, în vechiul Regat, asemănător
Siciliei şi Sardiniei. În aceste vechi provincii, influenţa preponderent
franceză de tip napoleonean, a statului centralist, este mai marcantă
faţă de Transilvania, Banat şi Nordul Bucovinei, care au o moştenire
preponderent germanică, mai aproape de cerinţele instituşionale
contemporane. Aceste premize favorabile ale unui capital social pozitiv, pot
asigura accelerarea dezvoltării pe întregul cuprins al ţării. Aşa cum
arată experienţa italiană sau spaniolă, odată eliberate de
constrângeri statale centraliste, regiunile istorice utilizează capitalul
social pozitiv şi se comportă în felul unor locomotive ale dezvoltării
naţionale.Solidaritatea se poate manifesta pe baze mai aproape de o
corectitudine a beneficiilor dezvoltării, prin acordarea transparentă,
stabilită procentual a redistribuirii.Nu avem deloc premise ale unei
solidarităţi autentice….
).

Continuare III

Administraţia locală prin d-nul primar Ioan Maşcovescu, poate urma o strategie a comunităţii Niţchidorf respectiv a regiunilor istorice, locuite de naţionalităţi conlocuitoare, respectiv şvabii
bănăţeni din interiorul şi din afara graniţelor
ţări
În plan cultural.
1.1 Inventarierea(identificarea) comunităţilor(grupurilor, satelor,
zonelor) cu etnici germani-şvabi bănăţeni din Banat şi iniţierea unor
programe de comunicare şi colaborare cu ei, atât prin structurile lor
reprezentative,cât şi individual.
1.2. Inventarierea(identificarea) comunităţilor(grupurilor, satelor,
zonelor) cu etnici germani-şvabi Bănăţeni , reveniţi din Banat în
Germania şi iniţierea unor programe de comunicare şi colaborare cu ei,
atât prin structurile lor reprezentative,cât şi individual.
-2.1. Radiografierea spiritualităţii, a tradiţiei şi a zestrei
etnofolclorice , culturale şi lingvistice ale acestor comunităţi
şvăbeşti existenteîn trecut şi astăzi , în Banat şi publicarea unor
lucrări ştiinţifice pe tematici.
-2.2. Radiografierea spiritualităţii, a tradiţiei şi a zestrei
etnofolclorice , culturale şi lingvistice ale acestor comunităţi şi
grupuri de şvabi- bănăţeni, reveniţi din Banat în Germania şi
publicarea unor lucrări ştiinţifice pe tematici.
-3.1. Includerea valorilor reprezentative ale creaţiei populare şi culte
ale acestor comunităţi şvăbeşti existenteîn trecut şi astăzi , în
Banat, în sintezele naţionale-de specialitate.
-3.2. Includerea valorilor reprezentative ale creaţiei populare şi culte
ale acestor comunităţi şi grupuri de şvabi- bănăţeni, reveniţi din
Banat în Germania, în sintezele -de specialitate.
-4.1. Programe culturale mixte şi organizarea unor fluxuri culturale
eficiente cu etnici germani-şvabi bănăţeni din Banat.
-4.2. Programe culturale mixte şi organizarea unor fluxuri culturale
eficiente cu aceste comunităţi şi grupuri de şvabi- bănăţeni,
reveniţi din Banat în Germania.
-5.1. Sprijinirea efortului acestor comunităţi şvăbeşti din Banat, de
a-şi potenţa viaţa spirituală şi religioasă prin implicarea Bisericii
Romano- Catolice, a Bisericii Ortodoxe Române( preoţi şi carte
religioasă, construcţia de biserici sau recuperarea celor vechi ).
-5.2. Sprijinirea efortului acestor comunităţi şi grupuri de şvabi-
bănăţeni, reveniţi din Banat în Germania, de a-şi potenţa viaţa
spirituală şi religioasă prin implicarea Bisericii Romano- Catolice, a
Bisericii Ortodoxe Române( preoţi şi carte religioasă, construcţia de
biserici sau recuperarea celor vechi ).
-6.1. Includerea în programele de învăţământ a unor capitole privind
istoria, cultura, limba şi personalităţile acestor comunităţi
şvăbeşti atât din Banat cât şi din Germania.
-7.1. Înfiinţarea de forme de învăţământ, pentru instrucţie şi
educaţie în limba şvăbească, stimularea conservării dialectului
şvabilor bănăţeni.
-8.1. Înfiinţarea unor structuri adecvate şi organizarea unor evenimente
globale de comunicare şi cunoaştere inter-etnică, între români şi
şvabi( congrese, festivaluri, concursuri, tabere de creaţie, excursii,
etc. ).
-9.1. Intensificarea cercetărilor ştiinţifice ( istorie, arheologie,
cultură, artă, folclor,lingvistică, etc), orientate spre cunoaşterea
evoluţiei cominităţilor şvăbeşti din Banat şi a caracteristicilor
lor.
-1o.1. Dotarea cu carte şvăbească a bibliotecilor şcolare şi publice
ale comunităţilor şvăbeşti din înăuntrul şi din afara graniţelor
României. acestor comunităţi şi grupuri de şvabi- bănăţeni,
reveniţi din Banat în Germania.