CONTINUARE ULTIMA PARTE

Modalitati de a ajunge în zona

Indiferent de unde ati veni trebuie sa „o luati” catre municipiul Cluj Napoca.

1.Cei care veniti dinspre Oradea, pe drumul E60:
Nu mai trebuie sa intrati pâna în municipiul Cluj Napoca. Din mijlocul localitatii Gilau (care se afla dupa Gârbau si Capusu), o veti lua la dreapta spre Somesul Rece/Marisel. Veti trece pe lânga marele lac de acumulare Gilau si o veti tine tot înainte pe acest drum … atentie foarte mare sa nu faceti dreapta din nou pentru ca atunci veti ajunge la Tarnita si Marisel.
De la tabla indicatoare care anunta intrarea în comuna Maguri Racatau mai aveti de mers aproximativ 3 - 4 km (poate si mai bine) pâna ajungeti la Scoala Generala din comuna si Spitalul Comunal (plasate în satul Racatau). Aici veti fi asteptati de ai nostri.

2.Cei care vin dinspre Turda - Tureni, pe drumul E81/E60
Cum dati de tabla care anunta intrarea în municipiul Cluj Napoca, la coborârea (periculosului) Dealului Feleac fiti pe faza si la primul sens giratoriu o luati la stânga spre Oradea (prin cartierul Manastur) pe Calea Observatorului, mergeti o portiune scurta pe soseaua de centura, intrati prin cartierul Manastur si ajungeti pe Calea Floresti apoi pe drumul E60. Treceti prin localitatea Floresti si ajungeti în localitatea Gilau de unde o veti lua la stânga spre Somesul Rece/Marisel. Veti trece pe lânga marele lac de acumulare Gilau si o veti tine tot înainte pe acest drum … atentie foarte mare sa nu faceti dreapta din nou pentru ca atunci veti ajunge la Tarnita si Marisel.
De la tabla indicatoare care anunta intrarea în comuna Maguri Racatau mai aveti de mers aproximativ 3 - 4 km (poate si mai bine) pâna ajungeti la Scoala Generala din comuna si Spitalul Comunal (plasate în satul Racatau). Aici veti fi asteptati de ai nostri.

3.Cei care veniti dinspre Dej – Gherla pe drumul E576
Strabateti municipiul Cluj Napoca de la un capat la altul urmând a ajunge în cele din urma pe drumul E60, spre Oradea. Treceti prin localitatea Floresti si ajungeti în localitatea Gilau de unde o veti lua la stânga spre Somesul Rece/Marisel. Veti trece pe lânga marele lac de acumulare Gilau si o veti tine tot înainte pe acest drum … atentie foarte mare sa nu faceti dreapta din nou pentru ca atunci veti ajunge la Tarnita si Marisel.
De la tabla indicatoare care anunta intrarea în comuna Maguri Racatau mai aveti de mers aproximativ 3 - 4 km (poate si mai bine) pâna ajungeti la Scoala Generala din comuna si Spitalul Comunal (plasate în satul Racatau). Aici veti fi asteptati de ai nostri.



4.Cei care veniti cu TRENUL
Ajungeti în gara din municipiul Cluj Napoca.
Aveti doua variante: prima … autobuz, a doua … ocazie. Orice ar fi, nu fol,ositi taxiuri (decât in cazuri extreme, si atunci NUMAI de firma). Dorim sa precizam ca ocaziile pâna în apropiere de Maguri Racatau sunt aproape inexistente, asa ca nu va recomandam acest lucru. În orice caz, pâna in Gilau aveti sansa de a merge cu ocazie.
Autobusul spre Maguri Racatau se ia din Autogara Baciu (lânga gara, imediat dupa ce treceti de pod), cursele fiind la ora 07.00, 15.00, 17.00. Posibil ca acest orar sa se modifice iar cursa de la ora 07.00 sa fie mutata la alta ora. Oricum, organizatorii o sa va anunte din timp orarul exact si definitiv. Trebuie sa coborâti în statia de la bar, urmatoarea dupa cea din centru unde este Spitalul Comunal si Scoala, în satul Racatau.

Din punct de vedere etno-folcloric, tinuturile de la izvoarele Somesului Rece se remarca prin bogatie, diversitate si specific local. In prezent, vechea cultura materiala si spirituala a satelor si catunelor de munte cunoaste mutatii fundamentale datorita circumscrierii treptate a acestei arii geografice in circuitul vietii moderne. Localnicii pleaca la padure cu telefonul mobil, care face casa buna cu slanina si ceapa din traista cu merinde. Din fericire, elementele culturii populare ale zonei nu sunt in pericol de a se pierde datorita faptului ca un om extraordinar s-a atasat irezistibil nu numai de oamenii locului, cat si de creatia lor spirituala, realizand mai multe colectii de folclor (Flori din Apuseni, Cartea Valvelor), care reprezinta un tezaur de o valoare inestimabila. Este vorba de profesoara Maria Ionita, un dascal eminent, de o elevare spirituala exceptionala, care a strabatut singura sau cu elevii asezarile risipite din inima Apusenilor, a poposit in casele izolate, i-a cunoscut pe localnici in lupta lor aspra cu muntele, ori in ceasuri de ragaz si destindere, in momentele de actiune colectiva sau in clipele lor de singuratate. Familiarizandu-se cu reliefurile de mentalitate si sufletesti ale acestora, doamna profesoara i-a induplecat sa se destainuiasca si sa-i comunice cate ceva din nepretuitul lor tezaur spiritual, mostenit de la generatiile trecute si conservat pana in deceniile din urma. Rodul acestei pasiuni de o viata s-a concretizat si intr-o bogata colectie etnografica, gazduita de scoala din localitate.
Textele incluse in colectiile de folclor cuprind legende cu o mare varietate de personaje mitologice (valve, vantoase, martolea, fata padurii, fata de apa, spiridusi), povestiri crescute pe trunchiul credintelor populare, cantece (de catanie, de dragoste, de jale si dor, de leagan, chiuituri de joc), balade, poezii privind obiceiurile traditionale (colinde, conacul, tiralesa, nunta, priveghiul, curuna, sezatoarea), descantece, credinte si practici magice etc.
Imaginile poetice inspirate din viata „mocanilor” nu au, de regula, un caracter idilic, ci dimpotriva, acestea talmacesc o existenta de truda si de elementare privatiuni materiale, ca de exemplu, in textul urmator: „Hop! Hup!/ Nici la moara nu ma duc, / Nici in straita n-am bagat, / Nici in gura n-am luat, /Nici in sura nu-i stransura / Cat s-aduc-o cioara-n gura, / Nici acasa nu-i negot / Cat sa duc-o cioara-n clont.” Merita, de asemenea, sa fie amintit un alt cantec, care ne aduce aminte de ciobanul care si-a pierdut oile, dar care talmaceste alte realitati, poate mai dramatice, in ciuda tonalitatii aparent sagalnice: „O, saracii mocanii, / Ies in deal ca soarecii / Si cand vad un ciup de lana / Striga: Tulai, ca-i farina! / Si cand vad un putrigai / Striga: Tulai, ca-i malai!”

CONTINUARE

Pe teritoriul comunei existã 4 biserici ortodoxe ºi o mãnastire situatã in satul Muntele –Rece, în aprorierea cimitirului eroilor români cãzuþi în cel de-al doilea rãzboi mondial întro ambuscadã a armatei hortisto-hitleriste, ºi o bisericã penticostalã situatã în satul Mãguri-Rãcãtãu.
Principala ocupaþie a locuitorilor din comunã este prelucrarea lemnului în faza primarã, scânduri, grinzi, corni ºi creºterea animalelor.aici se mai pastreazã ºi acum fenomenul de transhumantã, adicã la mijlocul lunii mai crescãtorii de animale pleacã cu ele la munte ºi se întorc în luna septembrie înainte de începerea anului ºcolar.
Din punct de vedere demografic populaþia comunei a scãzut pânã în anul 1992, prin migrarea tinerilor la oraº iar dupã aceastã datã începe sã creascã prin stabilirea tinerilor în comunã.
Nenumarate sunt frumuseþile pe care le ofera muntele ºi comuna Mãguri-Rãcãtãu.Natura se armonizeazã întru totul cu felul muntenilor de a trãi. Vara , drumeþul gaseºte aici rãcoarea odihnitoare. Priveliºtea îl îmbie la drumeþie, ºi îi oferã posibilitatea de a petrece timpul in mijlocul pãdurii, de a culege fructe de pãdure-afine, zmeurã, meriºoare ºi ciuperci.

CONTINUARE

Pe tetitoriul comunei Mãguri-Rãcãtãu sunt vârfuri muntoase cum ar fi:
 Vârful Dumitreasa
 Vârful Chicera Comorii
 Vârful Chicera lui Matei
 Vârful Bogdanul
 Vârful Muntiºor
 Vârful Buturii
Acestea depãºesc înãlþimea de 1500 de metrii.
Comuna Maguri Racatau este parca zidita pentru bucuria ochiului: peisaje superbe, o natura aproape de imaginea primelor Inceputuri. Toate parca te Imbie, daca ai trecut vreodata pe aici, sa revii. Comuna se individualizeaza printr-un relief muntos foarte variat: interfluvii larg ondulate (Maguri, Muntele Rece, Chicera lui Matei, Dobrin, Dealul Negrelor), contrastand cu vai inguste si adanci, mai ales in sectoarele de defilee si chei (Vaile Racataului, Somesului Rece, Dumitresei, Negrutei), prin pitorescul arhaic al asezarilor cu gospodarii risipite, prin extensiunea padurilor de rasinoase si fagete, prin arealele largi de pajisti alpine si subalpine (Dobrin, Faget, Cerc). Comuna are pe teritoriul sau sapte zone naturale protejate. Dintre acestea patru reprezinta zone protejate de interes judetean, Defileul Racataului (cunoscut si sub numele de "Imparatia lui Zamolxe"), Cheile Dumitresei, Turbaria de la Dames si Balomireasa, muntele din care izvoraste Somesul Rece si Valea Racataului. Numeroase drumuri si poteci care impanzesc zona montana ofera posibilitati multiple de organizare a unor excursii spre Dobrin, Vf. Dumitreasa, Piatra Grosilor, Muntisoru, Bogdanul, Chicera Comorii, Chicera lui Matei etc. In ciuda obiectivelor turistice de mare atractivitate, infrastructura zonei este inca nesatisfacatoare. In zona exista, totusi, in Maguri Racatau doua pensiuni, una cu 40 de locuri, alta cu 10 locuri. O alta cabana cu destinatie turistica cu 20 de locuri se afla in catunul Ghermanesti, la cota 1.200 m. Pentru a atrage turistii, Primaria a construit un refugiu turistic pe Valea Racataului, in aria protejata «Imparatia lui Zamolxe». Din acest punct se vor organiza trasee pentru vizitarea zonei montane, refugiul functionand atat ca punct de plecare, cat si de sosire.
Etnografie si folclor

CONTINUARE

În satul Mãguri-Rãcãtau , in ultimii ani s-au construit numeroase case de vacanþã.În zona Blãjoaia existã o cabanã cu o capacitate de 60 de locuri care a fost utilizatã în special pentru tabere de copii.
Pe teritoriul comunei existã atât trasee turistice marcate cât ºi trasee turistice nemercate
Astfel pot fi amintite urmãtoarele trasee marcate:
-Traseul Blãjoaia-ºesul Cald-muntele-mare-Smidele-Cãpãþâna-Balomireasa-Steaua-Apa Cumpãnitã-Petreasa-Saua Ursoaia-gheþarul de la Scãriºoara
-Traseul smidele –Vârful Bogdanul-La Tinã- Colibele Dumitreasa-Urãºa-V. Iriºoara-Mãguri-Rãcãtãu
-Traseul Piatra groºilor-Bogdanu-La Tinã-Vf. Dumitreasa-Dobrin-V. Negruþa-Mãguri-Rãcãtãu.
Comuna Mãguri-Rãcãtãu dispune de zone favorabile dezvoltãrii bazelor de agrement care pot fi folosite atât pe timp de varã(terenuri de sport, vânãtoare, pescuit) cât ºi pe timp de iarnã (pârtii de schi, sãniuþe,bob-în localitatea Mãguri ºi în cãtunul Baltã)
Drumurile forestiere care au fost fãcute în urma cu 25-30 de ani joacã un rol important în exploatarea turisticã a zonei pentru cã oferã posibilitatea de a ajunge cu uºurinþa pe toate culmile muntoase care-þi dezvãluie frumuseþi greu de exprimat în cuvinte.
În satul Mãguri, iarna, contrastul dintre verdele pãdurii ºi albul zãpezii oferã o priveliºte odihnitoare, de vis..Aici prima ninsoare se instaleazã destul de devreme ºi oferã posibilitatea iubitorilor sporturilor de iarnã sã se simtã în largul lor pânã spre sfarºitul lunii aprilie.

CONTINUARE

Satul Mãguri-Rãcãtãu este reºedinþa de comunã unde sunt concentrate ºi principalele instituþii: primãria, spitalul, poliþia .
Având un relief predominant muntos, comuna Mãguri-Rãcãu are un real potenþial turistic.
Valorii peisagistice ºi naturale i se adaugã valoarea etnograficã a cãtunelor.
Astfel pe tot cuprinsul teritoriului comunei Mãguri-Rãcãtãu existã microzone, locuri, aºezari care oferã multiple posibilitaþi de practicare a turismului.
Prin poziþia sa geogrficã comuna prezintã un potenþial turistic deosebit.
Zona comunei Mãguri-Rãcãtãu dispune de un potenþial agroturistic reprezentat prin
-elementele naturale valoroase
-specificul modului de organizare a vetrei satului predominând tipul risipit
-obiceiurile populare-port, folclor autentic
-posibilitaþi de cazare în case þãrãneºti cu specific local
-consum de alimente tradiþionale þãneºti-existã posibilitatea practicãrii unor sejururi cu data nelimitatã.

CONTINUARE

La sfârºitul secolului XVIII-lea, localitatea era deja bine închegatã într-o comunitate organizatã, tipicã zonei de munte , cu case rãsfirate pe culmile muntoase ale Apusenilor.
În prezent satul Muntele-Rece este dupã numarul de locuitori cel mai mic sat din comuna, se aflã la o distantã de 11 km faþã de reºedinta de comunã. Este format din 7 cãtune ºi anume : Mâþesti, Pãltinei,Bordeºti, Criºeni, Dodeºti, Râºca ºcoa ºi Raºca Moa.Ocupaþia principalã a locuitorilor din satul Muntele-Rece este creºterea animalelor ºi exploatarea forestierã .
Localitatea Mãguri-Rãcãtãu apare menþionatã pânã în anul 1956 ca ºi cãtun component al satului Mãguri, cu denumirea Mãguri-Rãcãtãu.Formarea ºi dezvoltarea acestei localitãþi este de data recentã, legatã de înfiinþarea unei fabrici de cherestea prin anul 1935.
Localitatea Mãguri-Rãcãtãu este formatã din mai multe cãtune la care se adaugã numeroasele gospodãrii solitare sau grupate la un loc. Principalele cãtune sunt:
-Ghermaneºti
-Vidrenii de Sus
-Vidrenii de Jos
-Baltã
Grupurile de gospodãrii sunt menþionate sub denumiri ca:
-Buºeºti
-Oteleºti
-Bruzeºti
-Bulitani

CONTINUARE

Populaþia satului Mãguri-Rãcãtãu este alcãtuitã în întregime din cetãþeni români, în trecut au fost ºi alte naþionalitaþi dar foarte puþini la numãr.Originea sãtenilor nu se cunoaºte exact , se presupune cã s-ar trage de pe valea Arieºului Mic de pe langã Câmpeni, comuna Vidra, de unde au venit pentru a scãpa de sãracia la care erau condamnati iobagii care lucrau acolo.
Satul Mãguri este împãrþit în mai multe cãtune ºi anume:Suseni, Bogdãneºti, Joseni, acestea la rândul lor sunt împarþite în subcãtune.
Ocupaþia de bazã ºi sursa de venit pentru subzistenþã a locuitorilor din satul Mãguri este exploatarea forestierã , prelucrarea primarã a lemnului-scânduri, bile , corni , grinzi etc.
Satul Muntele –Rece este o localitate montanã, situatã în partea sud-est a Munþilor Gilãului, formatã din carânguri ºi cãtune.Unele dintre acestea sunt înºirate pe culmea muntelui la o altitudine cuprinsã între 1100 ºi 1435 de metri iar altele ocupã panta nordicã ce coboarã abrupt din culme ºi pânã la marginea râului Someºului Rece.Cea mai înalta parte este Vârful Fieºului situat la o înalþime de 1620 de metri.
Din timpuri îndepartate , în golurile muntelui pline de ierburi ºi-au adus animalele”la vãrare” o parte din locuitorii satelor învecinate muncind în cursul verii în padurile care în trecut aparþineau unor nobili. Cu vremea câþiva din cei care porneau vara spre Muntele-Rece, au rãmas definitiv gasindu-ºi câte o poianã unde ºi-au fãcut locuinþe. Astfel localitatea Muntele-Rece s-a format în timp printr-un proces de roire a locuitorilor din satele învecinate zonei Câmpenilor, luând fiinþa mai întâi crângurile iar apoi cãtunele , pe mãsura sporirii populaþiei.

CONTINUARE

Trecutul satului Mãguri se pierde în negura vremii, nu se cunoaºte o datã anume când a fost înfiintat acest sat sau de când locuieºte cineva pe aceste meleaguri.potrivit unor pãreri mai îndrazneþe, primele aºezãri omeneºti au fost de pe vremea rãzboaielor daco-romane, deoarece dupã ocupaþia roma o mare parte a populaþiei s-a retras în munþi spre a se adãposti .
În unele documente istorice Mãguri apare menþionat pentru prima datã ca localitate în anul 1805, odatã cu Mãriselul.
Satul Mãguri pentru cei care cunosc vag zona , este confundat cu satul Mãguri-Rãcãtãu care acum este centrul cultural.Satul Mãguri-Rãcãtãu s-a format din familii care aparþineau satelor Mãguri , Muntele –Rece, Mãrisel care locuiau pe valea Someºului ºi valea Rãcãtãului iar catunul Rãcãtãu a aparþinut satului Mãguri pânã în 1956.Întregul sat Mãguri este aºezat pe un platou montan uºor vãlurit, delimitat de versanþi cu pante care ajung pânã la abrupturi.
Locuitorii acestui sat au ales pentru construirea caselor, pe cât posibil , locurile mai ferite de vânt ºi cu sursa de apã foarte aproape.De câþiva ani au început sã construiascã casele pe langã drumul comunal care este pe cumpãna de ape ce fragmenteazã platforma.